Tulburările de comportament alimentar

tulburarile de instinct alimentar

În fiecare zi, suntem înconjurați de diferite mesaje din diverse surse, care au impact asupra modului în care ne simțim față de felul în care arătăm. Uneori, persoanele extrem de slabe pot avea o problemă gravă: o tulburare a comportamentului alimentar.

Tulburările de comportament alimentar (sau instinct alimentar, cum au fost denumite anterior ultimei ediții a Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale) nu sunt legate doar de obiceiurile alimentare. Aceste tulburări pot apărea adesea ca o modalitate de a face față problemelor dificile sau de a recâștiga un sentiment de control. Sunt boli complicate care afectează simțul identității, valorii și stima de sine a unei persoane.

Când cineva are o tulburare de comportament alimentar, greutatea pe care o are este punctul central al vieții sale. Preocupările lor constante sunt consumul de calorii, gramele de grăsime, exercițiile fizice și greutatea. Acest lucru le permite să evite emoțiile sau situațiile dureroase care stau la baza problemei și le conferă un fals sentiment de control.

Ce sunt tulburările de comportament alimentar?

Există trei tipuri principale de tulburări ale comportamentului alimentar: anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și tulburarea de alimentație compulsivă.

Semnele unei tulburări de alimentație încep adesea înainte ca o persoană să aibă semne fizice, așa că greutatea nu ar trebui să fie niciodată singurul parametru luat în considerație.

Anorexia nervoasă

O persoană care suferă de anorexie nervoasă poate refuza să-și mențină masa corporală la o greutate normală pentru vârsta și înălțimea pe care o au, restricționând sever cantitatea de alimente pe care o consumă sau sau făcând mai multe exerciții fizice decât de obicei. Se pot simți supraponderali, indiferent de greutatea lor reală. Se gândesc adesea la kg pe care le au și le folosesc pentru a-și măsura valoarea de sine.

Restricționarea alimentelor poate afecta întregul organism al unei persoane. Anorexia nervoasă poate provoca probleme cardiace și renale, scăderea fierului în sânge, pierderea osoasă, probleme digestive, ritm cardiac scăzut, tensiune arterială scăzută și probleme de fertilitate la femei. Aproximativ 10% dintre persoanele care suferă de anorexie mor din cauza unor probleme de sănătate sau se sinucid.

Bulimia nervoasă

Bulimia nervoasă implică perioade de alimentație incontrolabilă, urmată de purjare (eliminarea alimentelor, cum ar fi vărsăturile sau utilizarea laxativelor). Persoanele care suferă de bulimie nervoasă se pot simți supraponderale, indiferent de greutatea lor reală. La fel ca și în cazul anorexiei, pacienții care suferă de bulimie nervoasă se gândesc adesea la greutatea corporală și o folosesc pentru a-și măsura valoarea de sine.

Problemele de sănătate cauzate de bulimia nervoasă pot include probleme renale, deshidratare și probleme digestive. Vărsăturile repetate pot afecta adesea dinții, gura și gâtul.

Tulburarea de alimentație compulsivă

Tulburarea de mâncat compulsiv implică episoade de supraalimentare. Persoanele care se confruntă cu această tulburare alimentară pot simți că nu sunt capabil să controleze cât de mult mănâncă și se pot simți stresați, deprimați sau vinovați după ce consumă o cantitate excesivă de alimente.

Mâncatul compulsiv poate fi o modalitate de a face față unor probleme sau de a găsi confort și, uneori, poate apărea în urma unei perioade în care persoana respectivă a ținut dietă. Unele persoane pot să postească (să nu mănânce o perioadă de timp) sau să urmeze diverse regimuri alimentare după perioadele de alimentație excesivă.

Tulburarea de alimentație compulsivă poate crește riscul de diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială sau probleme de menținere a greutății corporale.

Pe cine afectează?

Tulburările de comportament alimentar pot afecta pe oricine, dar unele persoane pot prezenta un risc mai mare de a le dezvolta. Persoanele care au o stimă de sine redusă, sau o părere proastă despre modul în care arată, sunt perfecționiști, sau au dificultăți în gestionarea stresului pot avea mai multe șanse de a dezvolta o tulburare de alimentație. Lipsa sprijinului sau a suportului social pot juca, de asemenea, un rol crucial.

În unele cazuri, tulburările de alimentație se pot asocia și cu alte tulburări mintale.

Așteptările pe care ni le creăm asupra modului în care vrem să arătăm sunt foarte importante. Scăderea în greutate, singură, nu provoacă o tulburare de alimentație. Modul în care ne raportăm la toate mesajele din mass-media care vin în acest sens și felul în care alegem să le aplicăm în viața noastră sunt, de fapt, lucrurile care ne afectează stima și valoarea de sine.

Ce pot face?

Veți avea multe sentimente contradictorii în legătură cu găsirea ajutorului – nu este întotdeauna un pas ușor de făcut. Multe persoane care se confruntă cu o tulburare de alimentație sunt speriate să apeleze la un medic, deoarece cred că vor fi obligați să se îngrașe. Mulți simt, de asemenea, rușine sau vinovăție în jurul bolii lor, astfel încât doar gândul de a vorbi despre experiențele lor personale poate părea copleșitor.

Unii oameni găsesc confort în comportamentele lor alimentare și sunt speriați să găsească noi modalități de a face față stresului.

Restricționarea alimentelor, excesul de mâncare și purgarea pot duce la probleme grave de sănătate. Dar tulburările alimentare sunt tratabile și vă puteți recupera. O echipă de consiliere potrivită vă poate ajuta să treceți prin perioada de recuperare și vă poate învăța strategii importante care să vă ajute pe tot parcursul vieții.

Tratamentul pentru o tulburare alimentară implică, de obicei, o echipa complexă formată din mai mulți profesioniști din domeniul medical.

Consiliere și psihoterapie

Consilierea ne ajută să ne rezolvăm problemele și să dezvoltăm abilități noi de gestionarea stresului în viitor. Există diferite tipuri de psihoterapie, inclusiv terapia cognitiv-comportamentală, terapia dialectic-comportamentală și terapia interpersonală.

Întreaga familie poate lua parte la consiliere, mai ales atunci când un tânăr este cel care se confruntă cu o tulburare alimentară.

Poate fi foarte util să deveniți membrul unui grup de suport. Este o oportunitate de a împărtăși experiențe și strategii de recuperare, de a găsi asistență și de a intra în legătură cu persoane care înțeleg lucrurile prin care treceți. De asemenea, pot exista grupuri de sprijin pentru familie și prieteni afectați de tulburarea alimentară a unei persoane dragi.

Există multe strategii de auto-ajutor de încercat acasă. Abilități precum conștientizarea problemelor și acceptarea lor, gestionarea stresului și tehnicile de relaxare pot ajuta pe toată lumea implicată să facă față provocărilor într-un mod sănătos.

Veți găsi multe strategii diferite în consiliere, pe care le puteți practica și pe cont propriu. Este întotdeauna important să petreceți timp făcând activități activități care vă relaxează și timp cu persoanele apropiate.

Un nutriționist vă poate învăța strategii și obiceiuri alimentare care să vă susțină obiectivele de recuperare. Aceasta se numește „consiliere nutrițională”.

Tratament medicamentos

Deși nu există medicamente special dezvoltate pentru tratarea acestor boli, medicația poate ajuta la problemele de dispoziție care se asociază adesea cu o tulburare de alimentație.

Îngrijire medicală

Tulburările de alimentație pot provoca probleme de sănătate fizică, deci este posibil să aveți nevoie de îngrijiri medicale și controale periodice.

Cum pot ajuta o persoană apropiată?

Sprijinirea unei persoane apropiate care se confruntă cu o tulburare de alimentație poate fi foarte dificilă. Mulți oameni se simt supărați sau chiar înspăimântați de convingerile, comportamentele sau starea de bine a persoanei iubite. O abordare axată mai degrabă pe sprijin și înțelegere decât pe control este, fără dar și poate, cea mai potrivită.

Iată câteva sfaturi generale:

  1. Amintiți-vă că tulburările alimentare sunt un semn al unor probleme mult mai mari. Evitați să vă concentrați doar asupra obiceiurilor alimentare
  2. Fiți atenți la propriile comportamente alimentare, dar și la atitudinea față de propria imagine fizică
  3. Nu forțați niciodată pe cineva să-și schimbe obiceiurile alimentare și nu șantajați emoțional pe cineva să se schimbe
  4. Evitați să reacționați la discuțiile despre imaginea fizică a unei persoane dragi și nu încercați să argumentați cu afirmații care vi se par nerealiste până și dvs.
  5. Dacă persoana iubită este un adult, nu uitați că susținerea apelării la ajutor este bazată pe un echilibru între preocupările dvs. și dreptul persoanei dragi la o viață privată
  6. Dacă experiențele persoanei dragi afectează alți membri ai familiei, consilierea familială poate fi utilă
  7. Nu vă fie teamă să stabiliți limite și să căutați sprijin pentru dvs. în momentul în care simțiți că aveți nevoie

Dacă ți-a plăcut acest articol și vrei să afli mai multe, poți descărca această broșură plină de informații utile și ușor de înțeles. Te rugăm să o distribui și cunoscuților tăi pentru a-i ajuta să înțeleagă mai bine patologiile din sfera psihiatrică. Îți mulțumim!

Textul a fost tradus cu permisiune de pe site-ul CMHA (Asociația Canadiană pentru Sănătate Mintală) de către Dr. Vintilă Denisa.

Lasă un comentariu