„Ei ajung într-un moment în care sunt total lipsiți de speranță, adică au o anumită problemă și nu întrezăresc nicio cale de ieșire din ea. Asta duce la un sentiment de lipsă de speranță care se acutizează și care e la baza acestui comportament. Sentimentele astea nu apar așa din senin și pot avea diverse cauze în sensul în care pot avea chiar o tulburare psihică sau nu neapărat, deși tentativele de suicid se asociază cu tulburările psihice, iar cea mai frecventă boală asociată cu tentativa de suicid este tulburarea depresivă și se consideră că 10-15% din pacienții cu tulburare depresivă pot comite suicid la un moment dat.
În tentativele de suicid pot fi implicați mai mulți factori, pot fi și factori genetici, deși nu s-a evidențiat cum, dar, în familiile în care există un membru care s-a sinucis pot apărea în generațiile următoare și astfel de gesturi, de asemenea s-au identificat factori biologici. Sunt persoane care sunt din naștere cu nivel mai scăzut de serotonină care este mediatorul care este scăzut în depresie, dar la adolescenți cei mai importanți factori rămân factorii psihosociali, adică cei din mediul familial, școlar și de starea lor psihică.~
Cum putem observa tinerii care se gândesc să recurgă la sinucidere?
Familia ar fi cea care ar putea să observe sau cei care îi au în grijă, adaugă psihiatrul spunând că „pentru cine face un astfel de gest sigur are niște semne premonitorii, în sensul în care vezi că este zile la rând abătut, retras, nu-i mai place să facă nimic, este tot timpul nemulțumit, nu se mai duce la școală, de asta ca un factor protector ar fi să aibă relații apropiate părinții cu adolescenții, astfel încât să poată sesiza când apare o modificare în comportament. Pot să doarmă prea mult sau din contră, să nu doarmă deloc.
Cauza sinuciderii la adolescenți e foarte legată de problemele de familie, unde părinții se ceartă, sunt divorțați sau sunt familii monoparentale și care sunt conflictuale. O principală cauză a acestui lucru e din cauza relațiilor proaste din familie, după care problemele școlare dacă sunt persecutați.
Dacă îi abandonează o iubită, un iubit, iarăși asta este un factor important, pentru că adolescența este o perioadă vulnerabilă în sine în dezvoltarea unei persoane. Probleme legate de relații sunt de mare impact pentru starea de bine și atunci părăsirea sau cearta cu iubita/iubitul îi face să se găsească într-o situație în care nu văd o soluție viabilă la ieșirea din problema respectivă. Pierderea unui părinte sau faptul că părinții se recăsătoresc și se simt rejectați în noua familie.”
Cum putem face diferența între un tânăr care vorbește despre sinucidere pentru a obține atenție și unul care vrea să pună în aplicare gestul extrem?
„Unii suntem mai optimiști, alții mai pesimiști. Unii sunt mai sensibili, trec mai greu de un eșec sentimental, spre exemplu, iar pentru alții nu contează așa de mult. Diferența asta ține și de parasuicid când sunt aceste gesturi care sunt de suicid, dar nu sunt completate sau sunt gesturile suicidare demonstrative, de atragere a atenției. Noi nu facem diferența, adică le luăm pe ambele în serios, pentru că în momentul în care ai o asemenea amenințare trebuie văzut de unde îi vine copilului acest gând”.
Care sunt categoriile de vârstă cele mai predispuse la sinucidere în rândul tinerilor
„Sinuciderea este cea mai frecventă la adolescenții între 15 și 19 ani, aproape de 15 ori mai mare se consideră tentativă de suicid decât până la 14 ani când vorbim de copii și de adolescenți și cam 40% din persoanele suicidare au cel puțin un antecedent. Dintre tulburările psihice și la adolescenți cele mai frecvente boli asociate cu suicidul sunt tulburările depresive, tulburarea bipolară, sau episoadele psihotice și consumul de droguri, alcool, care cresc riscul de suicid”.
Cum ar trebui să intervină părinții/profesorii/prietenii
Specialistul apreciază că cele mai importante sunt relațiile dintre părinți, profesori și copii. Asta deoarece o relație apropiată a părinților cu copilul îi poate ajuta să depisteze ce nu este în neregulă cu tânărul.
„Dacă îl vedem mai abătut este obligatoriu să-l întrebăm dacă are gânduri de suicid. Discutând întrevezi soluții cu celălalt. De asemenea, și un grup social sănătos te poate ajuta să depășești astfel de moment. Sunt studii mai vechi care arată că de fapt creșterea tentativelor de suicid este asociată cu expunerea în media, adică prezentarea acestor cazuri duce la comiterea mai multor suiciduri la adolescenți”.
Acest text a fost preluat din interviul pe care l-a acordat Dr. Irina Minescu, Managerul Spitalului de Psihiatrie Voila pentru Ziare.com De ce a crescut numărul sinuciderilor în rândul adolescenților. „40% din persoanele suicidare au cel puțin un antecedent”
